Ofera copilului tau Interior prilejul sa se vindece

Termen cu proveninenta din psihologia analitica dar popular si in aria terapiilor alternative si in dezvoltare personala, copilul interior reprezinta suma acelor experiente traite ori netraite in perioada copilariei, deci inainte de aparitia pubertatii.

Unele voci considera copilul interior o entitate care poseda un anumit grad de autonomie in raport cu intregul, o dimensiune semi-independenta a personalitatii noastre. Primele mentiuni in literatura de specialitate sunt datorate lui John Bradshaw, Erikai Chopik si Margaret Paul.

La origini sta totusi Carl G. Jung (1875-1961) care aduce in prim plan arhetipul copilului divin, aceasta subpersonalitate care are de furca in ce priveste cresterea si transformarea in adult. In acord cu Jung, copilul divin este simbolul dezvoltarii personalitatii si este caracterizat prin potentialitate, adica este samanta care in functie de conditiile in care creste, devine copacul. Orice ghinda are potentialul de a deveni un copac, insa nu orice ghinda devine un stejar.

Copilul nostru interior poate sustine mai multe atribute: ranit; abandonat; dependent; inocent; divin; nemuritor; suparat.

Vindecarea copilului tau interior este un proces care restructureaza personalitatea incepand cu fundatia ei. Personalitatea umana este multidimensionala, iar copilul interior este o componenta importanta a ei. El viseaza, traieste, crede in orice, stie ca totul este posibil, el se ilumineaza necunoscand ratiunea, logica si functia de analiza-sinteza, pentru el viata poate fi experimentata exclusiv ludic si prin imaginatia care nu cunoaste granite.

Dezintegrarea acestei entitati primordiale din interiorul nostru aduce cu sine mai multe consecinte pentru adulti. Iata cateva tipologii:

  1. Printesa/Printul: face mofturi mereu, are foarte multe necesitati si niciodata nu este satisfacuta >>> cauza: Copilul razgaiat si rafatat (n. citeste Dl. Goe sau despre surorile Cenusaresei); crede ce “nimeni nu-i de nasul ei/lui”;
  2. Rebelul: fata rea/baiatul rau sunt de fapt niste copii raniti care ori au vazut prea multe, ori nu au fost pedepsiti si privati de anumite libertati atunci cand au fost mici; traieste in acord cu perspectiva: “traieste clipa!”
  3. Preafericitul: mereu se indreapta spre extrema pozitiva si fuge de cea negativa pe care o ignora total; mereu spune “va fi bine”, “totul este ok” chiar daca lucrurile degenereaza vizibil; afiseaza o masca a perfectionismului si se tem foarte tare de conflict;
  4. Manipulatorul: cauta mereu calea cea mai scurta, nu spune lucrurilor pe nume, se fereste sa fie sincer; traieste conform principiului “scopul scuza mijloacele”.

Parcurge si webminarul meu audio de  peste 1 ora pe Patreon unde am exemplificat cateva metode practice pentru a lucra cu copilul interior

 

 

Jurnalul Fericirii

Am încercat o sumedenie de metode de a găsi fericirea și a-mi optimiza starea de bine, de la tipul anxios care eram în trecut am devenit bărbatul stabil care îi ajută și pe alții să fie asemenea. Ce este interesant în ce privește căutarea fericirii, este că apar mereu guruși ai dezvoltării personale care scot rețete magice pentru dobândirea rapidă a unei stări de spirit cât mai bune și a succesului personal. De cele mai multe ori aceste metode eșuează în contactul cu experiența directă, acestea durând doar câteva zile de la contactul cu speakingul motivațional al persoanei care își propovăduiește descoperirea remarcabilă.

O metodă care merge cu adevărat este ”Jurnalul Fericirii” care are unele legături și cu romanul biografic cu același nume scris de Steinhardt, care și-a înșiruit suferințele pe caiete pentru a putea rezista presiunii și suferințelor suferite în închisorile comuniste. Putem găsi o similaritate între experiența noastră, între propria suferință și cea a autorului. Evadarea din carcera minții noastre nu este ușoară, ci este susținută zilnic de ceea ce facem, de susținerea sistematică a propriei evoluții. Aici, cel mai util instrument pe care l-am întâlnit este JURNALUL. Eu am scris un noian de jurnale încă de la 11 ani. Pe această cale îi sunt recunoscător mamei pentru că a îngăduit păstrarea lor. În facultate am înțeles că Fritz Perls (i.e. părintele psihologiei gestalt) folosea metoda scrisului cu clienții săi, deasemenea actorul și maestrul în arte marțiale, Bruce Lee scăpa de stress prin imaginarea unei coli albe pe care scria toate grijile pe care le simțea după care o ardea (vezi ”Puterea secretă a sinelui”- C. Norris). Semnificația cathartică a scrisului, reiese și din literatura de specialitate.

În cartea lui Richard Wiseman ”59 seconds Think a Little, Change a Lot!” autorul expune suportul științific al beneficiilor menținerii unui jurnal și deasemenea oferă un model de jurnal pe care îl puteți timp de 5 zile dealungul săptămânii.

Iată modelul:

JURNALUL FERICIRII

*5 zile/săptămână

LUNI: Ziua Recunoștinței:
Enumeră 3 motive pentru care să mulțumești
  1. ___________________________________________________
  2. ___________________________________________________
  3. ___________________________________________________
MARȚI: Experiențe minunate:
Alege o experiență minunată din viața ta, un moment fericit și întoarce-te în acel moment și retrăiește-l

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


 

MIERCURI: Viitorul sună bine!
Imagineaza-ti că totul până acum a decurs bine și că ți-ai îndeplinit toate scopurile personale, relaționale, profesionale. În viitor totul va fi bine și vei fi fericit, toate se vor realiza! Scrie mai jos planurile tale intr-o nota pozitiva.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


JOI: Draga mea…
Gândește-te la o persoană din viața ta care îți este dragă (e.g. iubit/ă, prieten etc.), imaginează-ți că ai doar o singură posibilitate de a-i spune cât de importantă este pentru tine…. scrie-i o scurtă scrisoare!

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


VINERI: Inapoi…
Gândește-te la 3 lucruri minunate care s-au petrecut în trecut și scrie-le retraind acele experiente:
  1. ____________________________________________________
  2. ____________________________________________________
  3. ____________________________________________________

“Creştinul este cel ce nu trăieşte nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează.”  Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii

Dacă vorbim despre fericire, trebuie ca instanțele temporale (i.e. trecut, prezent, viitor) să fie parcurse într-un mod sănătos. Fiecare varsta are intelepciunea ei. Cu alte cuvinte, e important să fi făcut “toate lucrurile la timpul lor” cum spuneau bunicii noștri, de aceea este necesar să fim:

  1. Satisfăcuti de TRECUT;
  2. Fericiți în privința PREZENTULUI;
  3. Optimiști față de VIITOR.
  • În ce privește trecutul, trebuie să iertăm și sa încheiem toate afacerile nerezolvate cu acesta (“ce a fost a fost”);
  • În legătură cu prezentul trebuie să fim concentrați pe ceea ce facem și conștienți de experiențele noastre. O abordare conștientă a experiențelor noastre, poate semnifica o membrană protectivă a confruntărilor cu mediul (“nu pune totul la suflet”);
  • Viitorul sună bine! Nu este o reclamă la Vodafone, ci un mindset bazat pe încredere față de viața noastră care va urma (“ce-o fi o fi“).

 

Incursiune in Abbidharma (Psihologie Budista): Sūtra Inimii (Partea a III-a)

Sutra inimii [skt. प्रज्ञापारमिताहृदय si 心經 Xīnjīng] este cea mai recitata sutra din Budismul Mahayana 1(Brunnhölzl, 2017). Crearea acestei sutre dateaza undeva in intervalul 300 i.Hr. si 150 d.Hr. Calugarul calator Faxian descria personificarea Prajnaparamita inca de prin 400 d.Hr ca o figura mitologica atropomorfa reprezentata bicolor in alb si galben cu un cap si doua sau mai multe brate executand o mudra care exprima actiunea de a preda (dharmachakra-mudra). Poarta si o rudraksha mala, o sabie pentru a inlatura ignoranta, un fulger (vajra) pentru a exprima vidul, un bol pentru cersit, unde ne lasa sa intelegem ca virtutea renuntarii la material in scopul obtinerii intelepciunii). In buddhismul tantric, ea este consoarta lui Adi-Buddha (primul Buddha).

Denumirea sanskrita este Prajñāpāramitāhṛdaya, cuvant constuit din doua radacini, “prajna” (trad. intelepciune) si “paramita” (trad. perfectiune). In traducere libera Prajñāpāramitā inseamna “inima perfectiunii intelepciunii” si este un concept asociat doctrinei śūnyatā care postuleaza prin cuvintele de mai jos ca natura oricarui fenomen este “vacuitatea“.

“Forma este vid. Vidul este forma.”

Buddha Avalokiteshvara (Buddha al Compasiunii) observand vacuitatea celor 5 skandas (cele 5 agregate existentiale)Acestea sunt: Forma (rūpa),  Sentimente (vedanā),  Intentii (saṅkhāra),  Perceptii (saṃjñā),  Constiinta (vijñāna) iar Prjnaparamita sutra surprinde realitatea intr-un mod direct si nemijlocit, fara atasamente conceptuale in scopul eliberarii (nirvana).

2Iata cele 5 calitati pe care le sesizam la un Boddhisattva care traieste in acord cu Prajnamaramta:

  1. anupalabdhi: lipsa anxietatii
  2. anabhinivesa: non-atasament
  3. aprapti: detasarea de scopuri/obiective
  4. sfideaza gandirea logic-rationala

Prin Sutra inimii intelegem ca totul se reduce la vacuumul primar, ca nu exista nici nastere si nici moarte, nici organe ale simtului, ochi, gura, nas, piele, minte, miros atingere, culoare, niciun inceput si niciun sfarsit al lucrurilor.


  1. Brunnhölzl, Karl (September 29, 2017), The Heart Sutra Will Change You Forever, Lion’s Roar, retrieved August 24, 2019;
  2. Conze, Edward; The Ontology of the Prajnaparamita, Philosophy East and West Vol.3 (1953) PP.117-129, University of Hawaii Press.

Incursiune in Abbidharma (Psihologie Budista): Meta-Fizica unui Dumnezeu Personal (Partea a II-a)

Prin acest articol nu imi doresc sa argumentez necesitatea de a renunta la venerarea unui Dumnezeu personal ci sa explic logica intelegerii unui Dumnezeu antropomorfizat.

Pe cand am calatorit in Balcik am sesizat in capela Gradinii Botanice cateva diferente in iconografia crestina: icoanele bulgaresti ne arata un Iisus mai slav, cu trasaturi asiatice, pe cand cele copte, unul cu trasaturi mai metise. La fel si Cu Buddha sau alte zeitati, religiile in general, nu sunt perfecte, cat perfectibile si nu pot luate mote-a-mote cat interpretate si adaptate la contextul pregresului actual.

Daca multi se intreaba “Oare chiar suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu?” eu consider ca adevarata intrebare este “Oare Dumnezeu este creat dupa chipul si asemanarea noastra?“.

Daca iei in considerare paradigma monoteista asupra Divinitatii, atunci ar trebui sa acorzi valoare de advar urmatoarelor premise:

  • Premisa 1. Dumnezeu este omnipotent (atotputernic)
  • Premisa 2. Dumnezeu este binefacator/milostiv 
  • Premisa 3. Dumnezeu este omniscient (atoatecunoscator)
  • Premisa 4. Dumnezeu este perfect
  • Premisa 5. Dumnezeu este este viu si poseda corp uman

Premisele 1-3. Dumnezeu este atotputernic, este bun si se opune raului despre existenta caruia are cunostinta, cu toate acestea raul continua sa existe indiferent de aceste atribute.

Premisele 4, 5. Dumnezeu este perfect si viu. Si totusi, prin definitie orice este viu este impermanent, supus schimbarii. Mai mult, ceea ce este schimbator este prin natura lui imperfect.

Reprezentare matematica

D = Dumnezeu; V = Viu; P = Perfect.

  1. D = V [Dumnezeu este Viu]
  2. D = P [Dumnezeu este Perfect]
  3. A ≠ P [Viul nu este Perfect]

Lipsa logicii acestei perfectiuni provine din inegalitatea lui V si P, care deriva din egalitatea D/V si D/P. In folosfia predata de Siddhartha Gautama nu regasim conceptul de Dumnezeu si nici de Sine. Mai mult decat atat, Buddha ne argumenteaza faptul ca nu ar trebui sa ne bazam pe un Dumnezeu exterior pentru a atinge Nirvana. El considera venerarea zeitatilor o manifestare a “Maya” [iluzia realitatii].  De fapt, buddhismul in esenta reneaga orice forma de venerare, Buddha insusi s-a deprivat de calitatea de a fi considerat Zeu.

Nimic nu este ABSOLUT, totul este RELATIV cu exceptia ADEVARULUI [care poate fi relativizat] care este acelasi pentru toti doar ca prin CUNOASTERE accesam diferite unghiuri si dioptrii de explorare.

Incursiune in Abbidharma: Natura Suferintei in Psihologia Budista (Partea I)

Mi-am dat teza de licenta in psihologie facand un studiu comparativ intre persoanele care practica meditatia mindfulness/vipassana si cele care inca nu au aceasta aplecare. Am observat cu uimire ca practicantii meditatiei mindfulness erau mai prosperi, manifestau mai multe emotii pozitive si erau mai impliniti. Asa am inceput studiul Abbidharma, psihologia budista. Iata o introducere in cele ce urmeaza.


Invatatura centrala budista se sprijina pe conceptul de suferinta [dukkha] care se manifesta mult mai amplu in acest context decat intelegem noi in general:

TIP SUFERINTAEXPLICATIE
Dukkha-dukkhasuferinta care provine din suferinta. Discomfort fizic, emotional, durere;
Viparinama-dukkha:suferinta care provine din schimbare;
Sankhara-dukkha:suferinta existentiala.
  1. Suferinta care provine din suferinta: este cauzata de suferinte si traume atat psihologice cat si fizice, imbatranirea, moartea si stresul cauzat de aspectele nefavorabile cu care te confrunti in experienta ta de viata;
  2. Suferinta produsa de schimbare: totul se schimba si nimic nu se mai intoarce in forma initiala. Este o lege imuabila a Universului care pulseaza si traieste. Viata presupune schimbarii si este important sa invatam sa ne adaptam impermanentei realitatii interne si externe, relatiilor care vin si pleaca, fluctuatiilor prosperitatii si abundentei in viata noastra;
  3. Suferinta conditional-experientiala: la acest capitol intra insatisfactia cauzata de schimbarea perpetua. TOTUL se misca doar ca mintea se ataseaza de fenomene ale realitatii si le ia ca repere fundamentale ale vietii;

Intr-un sens restrictiv, suferinta are legatura cu acea cautare umana a fericirii efemere bazata pe atasamente ale suferintei si impermanentei, astfel cautam de nenumarate ori acelasi lucru si avem impresia ca ne invartim intr-un cerc nesfarsit. Acest cerc, este de fapt roata “Samsarei“, ciclului nesfarsit al reincarnarii.

Iata o formula matematica enuntata de catre budistul specialist in abbidharma (i.e. psihologie budista) U Kyaw Min, descrisa in videoclipul de mai jos:

NOTA PERSONALA: prin aceasta formula putem realiza si eficienta minimalismului nu doar in ce priveste posesiunile materiale, ci si gandurile si actiunile intreprinse. Cu cat cauti mai putin, cu atat gradul de implinire creste mai mult.

Un intelept face mai mult cu mai putin efort. Se multumeste cu mai putin si acorda mai multa atentie existentei in sensul ei profund.

Inclusiv iluminarea se refera la o stare de plenitudine, de fericire deplina pe care adeptul o obtine in lipsa setei de dorinte pe care egoul o are in contrast cu sentimentul de pesimism atribuit acestei filosofii de viata. Invatatorul buddhist Shinzen Young ia in considerare o reprezentare matematica a acestui subiect:

S = D x R

  • unde S (suferinta)
  • D (durere) si
  • R (rezistenta).

Altfel spus, nu este obiectivul tau acela de a nu fi supus durerii, durerea este obligatorie, suferinta optionala, ci de a te elibera de rezistenta pe care i-o opui. Durerea apare negresit, trecem mereu prin despartiri, pierderi, esecuri, conflicte si obstacole, viata insasi ne supune unor teste, durerea exista, suferinta apare atunci cand opunem rezistenta durerii resimtite.

Reprezentare algebrica:

  • Alege nivelul durerii pe care o simti pe o scala de la 0 la 1o0
  • Sa presupunem ca ai ales 40
  • Care este nivelul de rezistenta pe care il opui? (tot pe o scala de la 0 la 100) – sa presupunem ca alegi 60
  • Acum sa calculam: 40 (durere) x 60 (rezistenta la durere) = 2400 (nivel de suferinta)

Aceasta formula este valabila pentru ca nu luam in considerare:

40 x 0 = 0 suferinta

Cu alte cuvinte: “durerea exista oricum, suferinta este o alegere.

Am incarcat pe Patreon o serie de lecturi si meditatii ghidate care ne ajuta sa ne eliberam efectiv de rezistente si tensiuni. Sustine munca mea acolo si bucura-te de creatiile mele.

Citeste cartea mea:


Spiritualitate intr-o Nuca de Cocos

Te-ai intrebat vreodata de ce nuca de cocos are exact “trei ochi“? Shripala, asa cum este denumita in sanskrita si reprezinta simbolul sfarmarii egoului prin plecaciunea in fata Maretiei Divinului, Maestrului Interior. Acest fruct sattivc [sacru; pur; sanatos], odata spart este servit mai apoi Divinului ca prasada.

Cele 3 deschizaturi au o semnificatie mai profunda: cei trei ochi ai lui Shiva. Intr-o alta acceptiune, cele trei cavitati sunt de fapt reprezentarile lui Brahma, Vishnu si Maheswara.

Portiunea de culoare inchisa il simbolizeaza pe Zeul Karthikeya; cea de culoare alba, Gauri iar partea lichida, Ganga.

Karthikeya Zeul hindus al Razboiului, fiu al lui Shiva si Parvati, fratele lui Ganesh, este portretizat ca un tanar voinic, cu arme, aflat in preajma unui cocos avand cateodata sase capete simbolizand cele sase stele pleiadiene;
Gauri Mahāgaurī, o manifstare a zeitei Durga, ea implineste dorintele celor care o roaga si elibereaza de suferinte pe cei impovarati
Ganga Gaṅgā, zeita asociata raului Gange din India despre care budistii si hindusii cred ca poseda calitatea ca odata ce te-ai imbaiat acolo, este facilitata calea spre Moksha (eliberarea suprema)

Povesti si mituri despre nuca de cocos

Ganesha vrea sa se joace.

Copilul Ganesha fiind atras de cel de-al treilea ochi al tatalui sau, Shiva si-a dorit imediat sa il atinga. Vazand asta, Shiva ii daruieste o minge cu 3 ochi pentru a se juca. In timp ce se juca si distra, mingea ii scapa din palme si ajunse pe Pamant. Prima persoana care a zarit-o a considerat ca este deci un cadou de la Divinitate si a tratat-o ca atare, pesemne ca si azi exista acelasi respect.

Mitologie indiana.

Nuca de cocos a fost construita de Inteleptul Vishwamitra, pentru a sustine intrarea din lumea muritorilor in Imparatia Cerurilor (swargaloka) a faimosului Rege al dinastiei solare, Satyavrata, dar a fost azvarlit afara.

Cum ar fi sa iti cada in cap o nuca de cocos? Hmmm.. s-ar putea sa traiesti 100 de ani! Ce-i drept, este foarte rar. Nucile de cocos, ca orice alte fructe cad din copac dar este interesant ca niciodata in capul oamenilor chiar daca stau asezati sub pom…. si daca ar cadea ar atinge varsta senectutii, spune traditia orala a zonei.

Este un obiect nelipsit la orice ceremonie religioasa importanta [pooja], inclusiv nunti si festivaluri si yajnas.

Yajñā [यज्ञ] = trad. “devotiune“; “sacrificiu“; “devotiune“. In traditia hindusa focul (agni), joaca un rol foarte important in procesiunile religioase de orice fel. Riturile focului sunt insotite adesea de mantre specifice destinate anumitor scopuri spirituale. Cunoasterea vedica recunoaste aceste rituri ca Yajñā dar sunt recunoscute deasemenea si sub denumirea de Brhamanas sau Yajurveda.

Am participat la un astfel de yajna in urma initierii in Kryia Yoga de catre maestrul indian Swami Nityananda si am studiat indeaproape cum se desfasoara o astfel de procesiune.

Ritual pentru indepartarea rezistentelor si accesarea abundentei.

Luna este in stransa relatie cu emotiile, tiparele comportamentele, toanele si amintirile noastre, iar Sankatahara Chathurthi [asa se numeste ritualul] inseamna “indepartarea obstacolelor la ultimul patrar“, zile speciale decicate zeului copil, elefant deopotriva, Ganesha care ne sustine sa ne eliberam de obstacole si greutati si implicit de sub povara lanturilor karmice.

Nuca de cocos simbolizeaza:

Portiunea solida` corpul fizic-biologic/exterior
Portiunea moala corpul mental-psihologic/interior
Lichidul energia interna (prana)

Ritualul poate fi facut de tine insuti sau de un initiat cu abilitati de vindecare prin spargerea efectiva a unui anumit numar de nuci de cocos intr-un moment special al lunii cand energiile sunt propice.

Ritualul propriu-zis poate fi accesat in videoclipul postat pe Patreon.


Intr-o alta ordine idei, Simbologia spirituala a “ochilor” din nuca de cocos considera urmatoarea interpretare:

  • nuca de cocos are 3 ochi;
  • 2 dintre ochi sunt “orbi” si nu pot fi impunsi pentru a extrage laptele;
  • al 3-lea ochi care se afla in mijloc se deschide spre interiorul fructului.

In esenta, al 3-lea ochi nu are o deschidere spre exterior unde se pot “vizualiza” fenomene subtile, ci mai degraba intelegem ca spre interior se afla cunoasterea adevarata, acolo unde ne aflam in afara mintii rational-discursive care analizeaza si interpreteaza obiectele si fenomenele cu care intra in contact.

 

Cum ne gestionăm energia (Loehr & Schwartz, 2005)

Avem nevoie de mai mult timp sau nu știm să ne folosim energia în mod util?

Această întrebare, ar putea să ne ajute să scăpăm de mitul modern în care considerăm timpul o resursă prețioasă de care nu putem beneficia la maximum. Adevărul este că percepția noastră asupra timpului este destul de alterată astăzi și avem impresia că ”trece foarte repede”, așa cum menționează majoritatea. Autorii paradigmei ”rezervoarelor de energie” (Jim, Loehr; Tony Schwartz) consideră că nu ne gestionăm energia într-un mod eficient pentru a performa în ceea ce facem. Așadar, există patru tipuri de energie umană:

  1. Fizică
  2. Mentală
  3. Emoțională
  4. Spirituală

Deobicei, folosim toate tipurile de energie, însă avem unul sau două rezervoare pe care le utilizăm mai pregnant și altele deficitare la care apelăm mai rar.

După viziunea autorilor există două paradigme una veche (i.e. timp) și una modernă (i.e. energie):

Paradigmă Veche Paradigmă Nouă
Gestionare timp Gestionare energie
Evitare stress Căutare stress
Viața=maraton Viața=sumă de sprinturi
Timp liber irosit Timp liber productiv
Performanța= motivată de recompensă Performanța= motivată de scop
Autodisciplină Obiceiuri
Gândire pozitivă Implicare totală

Cele patru principii

Principiul I

Implicarea totală se referă la stimularea tuturor tipurilor de energie, care deși sunt separate, acționează în sinergie.

Energiile din interiorul nostru interacționează și se influențează reciproc, de aceea trebuie să ne bazăm pe toate rezervoarele și nu să stimulăm excesiv unul dintre ele.

Energia fizică: este măsurată pe o scală cantitativă și poate fi mică sau ridicată;

Energia emoțională: se măsoară pe o scală calitativă și poate fi deasemenea pozitivă sau negativă (-; +).

Principiul II

Trebuie să existe un echilibru între consumul de energie și perioada de refacere.

Capacitatea energetică se diminuează în două condiții:

  1. Când este folosită în exces;
  2. Când nu este folosită.

Aici intră în vigoare teoria sprinturilor care contrazice viziunea noastră unde viața este asemenea unui maraton în care obosim adesea. A face sprinturi înseamnă a fi implicat total pentru perioade scurte de timp după care este necesar să luăm o pauză pentru refacere și să revenim cu forțe noi pentru următorul sprint.

Principiul III

Antrenarea capacității energetice trebuie antrenată sistematic.

Principiul refacerii musculare spune că dacă după antrenarea unui mușchi, acesta are nevoie de cca. 24-48 h pentru a se reface, același principiu este distribuit și în ce privește energia sau alte domenii ale vieții noastre. Așa am învățat ritualul alergatului. Am constatat necesitatea de a alerga și treptat a devenit o parte din mine.

Principiul IV

Ritualurile de stimulare a energie pozitive sunt specifice pentru gestionarea energiei și sunt cheia implicării totale dar și a performanței înalte.

Creează-ți ritualuri de viață în acord cu cele patru tipuri de energie și la un momentdat acestea vor deveni inconștiente și le vei executa ca atare. Un proverb taoist spune să faci mai întâi primul pas și apoi să vezi ce se întâmplă.

Fizic Mental Emoțional Spiritual
Nutriție Concentrare pe task Emoții pozitive Sens și semnificație pentru viață
Sport Atenție crescută la sarcini Respirație abdominală Obiective
Relaxare/Somn Meditație concentrativă Apreciere față de ceilalți Prioritizare

Schimbarea

Prin schimbare înțelegem un proces numit SAA (Scop-Adevăr-Acțiune).

  • S= definirea scopului (unde vrem să fim/ce vrem să fim/spre ce țintim) în acord cu valorile interne;
  • A= (adevar) implică sinceritate deoarece este nevoie să răspundem la întrebarea ”Îmi stimulez energia eficient acum?”- ceea ce poate fi de multe ori incomod pentru modul nostru de viață;
  • A= actiune, înseamnă a trece la acțiune prin anularea diferenței dintre starea noastră actuală și cea ideală.

Pentru că trebuie să fiu și sceptic, o să ridic următoarele probleme și posibile limite ale acestei teorii:

  • Cum ar putea folosi chinezii această teorie având în vedere faptul că ei dau un randament mult mai crescut în ce privește sarcinile de muncă decât un european? Au nevoie oare chinezii de acest model?
  • Se aplică doar în Occident acest model?

O zi minunată și atenție la modul în care vă gestionați energia!

  • Loehr, J., Loehr, J. E., & Schwartz, T. (2005). The power of full engagement: Managing energy, not time, is the key to high performance and personal renewal. Simon and Schuster.

Articol apărut și pe revista Health and Beauty Magazine.

Impamantarea Fizica si Spirituala: Remediul Uitat

Ma Impamantez sau nu ma Impamantez? aceasta este intrebarea. Dincolo de cuvantul trendie din spiritualitate, “impamantarea” este raspunsul la primul principiu esential al alchimiei

“Uneste Materialul cu Spiritualul”.

Spiritualitatea flower-power are farmecul ei, dar ii lipseste substanta pentru ca nu integreaza constientizarile. Constientizarea este la nivel mental, Integrarea are loc la nivel de corp, informatia ajunge pana in apa din celule si o impregneaza cu acel pattern unic care mai apoi se transforma la nivel atitudinal.

Pe scurt, impamantarea este acea conexiune dintre frecventele electrice ale corpului tau si cele ale Pamantului. Echilibrul dintre rezonanta interna si cea Schumann, a planetei Pamant. Meditatiile de impamantare ne ajuta sa traim in prezent si sa ne exersam mai bine liberul arbitru. Ne aduc mai multa linista, mai mult calm si pace launtrica.

A te impamanta inseamna a stabili o conexiune profunda cu Pamantul. Pamantul Interior si cel Exterior. Energia Pamantului este greoaie, stabila. Personalitatea de Pamant este greu de schimbat insa traieste in mod natural in prezent. A fi impamantat inseamna a-ti asuma prezenta constienta in timp (acum) si spatiu (aici), a fi sincer cu cine esti in momentul de fata. Asa cum ne sugereaza denumirea, impamantarea se refera la crearea unei relatii cu Pamantul si este de fapt, fundatia oricarei cai spirituale practicata in mod sincer. Taoistii pun un accent mult mai pronuntat pe impamantare decat alte orientari si se concentreaza pe lucrul cu cele doua tipuri de destin pe care le avem noi, oamenii:

  1. Ming [destin uman/pamantesc]
  2. Xing [destin spiritual/ceresc]

Budhistii acorda un interes crescut destinului ceresc si considera ca viata umana este caracterizata prin suferinta [dukkha] iar crestinii la fel, sustinand obsesiv ideea de “pacat al corpului“.

Impamantarea este folosita pentru a echilibra si mixa corespunzator energiile din corp. Ne putem impamanta astfel: (1) gandurile; (2) emotiile; (3) experiente spirituale.

Ce spune Stiinta?
  • Studiul lui Oschman, Chevalier si Brown din anul 2015  explica felul in care groundingul are impact asupra matricii vietii [conectorul central celular]; conductivitatea electrica care este o functie a acestui matrix actioneaza ca un sistem de aparare imunitar asemeni antioxidantilor; cercetarorii sunt de parere ca aceasta este cheia in reabilitarea sistemului natural de aparare;
  • Un alt studiu mai restrans condus de Chevalier et. al (2013) efectuat pe 10 pacienti care au fost impamantati prin asezarea palmelor si talpilor pe pamant. S-au recoltat probe sangvine inainte si dupa experiment iar constatarile au fost uluitoare: reducerea vascozitatii sangvine ceea ce contribuie la o sanatate cardiovasculara mai mare;
  • Tot in 2015 cercetatorii Brown, Chevalier si Hill au constatat printr-un studiu mult mai stufos ca tesutul muscular este mai putin afectat si durerea este mai redusa odata cu efectuarea impamantarii, ceea ce ne trimite la credinta ca Impamantarea pune in miscare resursele naturale de autovindecare;
  • Cel mai recent studiu (2019) condus de Chevalier, Patel, Weiss si Mills a demonstrat reducerea durerii fizice si imbunatatirea dispozitiei psihice. Studiul a fost efectuat pe un esantion de 16 maseuri care au alternat intre perioade de grounding si non-grounding: inainte de grounding se confruntau cu efecte ale stresului in plan fizic si emotional, dupa, toate acestea s-au diminuat semnificativ laolalta cu oboseala.
Beneficii & Efecte

Pentru ca mai sus te-ai prins care sunt beneficiile, le putem evidentia si mai clar prin a puncta ce se intampla cu noi cand NU suntem impamantati:

  1. Irascilibilitate si iritabilitate crescuta;
  2. Teama si anxietate;
  3. Lipsa sigurantei de sine, indecizie, iresponsabilitate;
  4. Oboseala si stress.
Metode de Impamantare
Metoda 1. Earthing [impamantare directa prin contactul direct cu suprafata pamantului]

Cand eram copil, la tara obisnuiam sa merg descult pe ulitele pline de praf ale satucului unde locuiau bunicii mei. Nu aveam o explicatie logica si nu gaseam argumente rationale pentru comportamentul etichetat de adulti ca fiind “iresponsabil” – “Cum sa te plimbi descult? Vrei sa racesti?!!!” insa era placut, natural si stiam ca imi face bine, iar pentru mine acesta era argumentul suprem.

Mai tarziu, am descoperit conceptul de “Earthing” introdus de catre Clint Ober (1989) descoperit in urma unei experiente in parc, unde a ramai uimit sa realizeze faptul ca oamenii purtand incaltaminte cu talpa fie de plastic, fie de cauciuc blocau fluxul de electroni liberi care ajungeau dinspre suprafata pamantului prin talpi in intreg corpul . Se pare ca electronii liberi (incarcati -) actioneaza ca antioxidanti naturali puternici neutralizand radicalii liberi (incarcati +).

Piedicile in calea earthingului:
  • Tehnologia utilizata in exces (n. ne ridica energia exclusiv in cap)
  • Locuintele etajate si traiul in mediul urban in general

1, 2Beneficitatea electronilor liberi care ajung in corpul nostru este magnifica si demonstrata stiintific (v. bibliografia):

  • a) adjuvanti la calmarea inflamatiilor si in regenerarea tesuturilor;
  • b) amelioraza durerile musculare;
  • c) reduc vascozitatea sangvina;
  • d) efect reparator al anomaliilor produse de radicalii liberi la nivel ADN; reparatii profunde la nivel genetic; 
  • e) calmeaza dipozitia psihica.
Cum are loc Earthing-ul?

Simplu: mergi descult. La nivel energetic are loc o fuziune intre corpul energetic propriu si cel al Pamantului prin punctul de acupunctura 3Yong Quan si multi alti centri auxiliari. Are loc si masarea independenta a portiunilor asociate organelor interne si deblocarea unor trigger points care corespund fasciei lombare si nu numai.

Iata un exercitiu simplu de declansare a unei relaxari profunde a fasciei lombare cu ajutorul trigger points dar si de deschidere a meridianului rinichilor:

  1. Procura-ti o minge de tenis de camp. Mingea ping-pong este mai dura si ar crea un usor discomfort;
  2. Calca aceasta minge efectiv, incepe cu portiunea unde se afla punctul Yong quan;
  3. Calca cu intreaga talpa mingea.
  4. Schimba piciorul.
Metoda 2. Grounding, Impamantare indirecta prin Intentie voluntara

Acest aspect al Impamantarii feste mai degraba un mod intentional de a stabili legatura cu planeta pamant printr-o perspctiva mental-emotionala si spiritual-energetica. Din obsrvatiile mele, prin exercitiile de impamantare ne deschidem spre comunicarea cu dimensiuni foarte profunde ale corpului nostru, echilibrand pamantul interior cu cel exterior. Unul dintre cele mai frumoase, simple si extrem de eficiente exercitii este Deep Earth Pulsing, exercitiu taoist pe care il poti invata cu mine intr-o sesiune de qi gong, pentru ca ne imersam constiinta foarte adanc in plenitudinea momentului prezent. Idiferent de factorii externi care pot fi perturbatori vietii noastre si dispozitiei in general, putem ramane centrati si echilibrati prin aceasta legatura puternica cu Pamantul interior.

Posturi Yoga care faciliteaza groundingul: Tadasana; Garudasana; Chaturanga; Urdhva Muka Shvanasana; Shavasana; Padahastasana; Vajrasana etc.

Metoda 3. Shielding (Activarea Scuturilor Energetice)

Odata cu grounding-ul, multi folosesc shielding-ul. Din exeperienta mea, pana la un punct in calatoria noastra spirituala, este necesar sa activam aceste scuturi interioare pentru a nu ne imbiba aura cu tot ce vine din exterior. Un om spiritual are si o deschidere emotionala mai mare si de aceea este susceptibil al “toxinele environmentale” si poate sa preia si lucruri bune dar si lucruri mai putin benefice, cum ar fi: ganduri, emotii, energii. Aceasta se intampla si la healeri Reiki sau in alte sisteme energetice care in timp ce efectueaza un tratament fie proximal, fie distal se pot “contamina” cu energie si informatie de la client. Si totusi, nu ne putem “proteja” cu totul de lumea exterioara pentru ca traim in ea si sunt lectii pe care le avem de invatat de aici. Nici nu o putem judeca pentru ca nu ne-am fi alfat aici, in acest corp altfel. Mai mult, nu putem prelua decat cat putem sa ducem sau cat suntem dispusi prin karma sa preluam. Adu-ti aminte cele scrise mai jos:

Nu poti merge prin noroi fara sa te murdaresti.

Groundingul si shieldeingul previn aceste situatii nefaste si de aceea le poti incorpora in practica spirituala zilnic. Ti-am pregatit pe Patreon o meditatie ghidata pentru Shielding si una pentru Impamantare.

Urmarind practica mea am observat ca este mai eficient daca practicam continuu cel putin o perioada de 21-28 de zile consecutiv dupa urmatorul plan:

MEDITATIEDIMINEATAPRANZSEARA
Respiratia PamantuluiX
Meditatie "Shielding"XX
Meditatia MunteluiX

*este IMPORTANT in aceasta perioada sa acordam mai multa atentie si Groundingului direct (ex. mergi descult prin iarba; joaca-te in nisip; planteaza flori).

Iti recomand cu caldura programul audio de grounding fie ca esti terapeut si vrei sa inveti pacientii cum sa isi declanseze vindecatorul interior, fie ca vrei sa fii mai optimist, mai calm, sa ai o imunitate mai buna si un tonus general care sa te ajute sa fii versiunea ta cea mai buna mereu.

Programul/transmisiunea energetica cuprinde:
  1. Audio teoretic/practic— 17 min
  2. Meditatia Muntelui > Grounding — 10 min.
  3. Meditatie de Shielding > Protectie energetica generala — 10 min.
  4. Meditatia “Respiratia Pamantului” > meditatie puternica de Grounding din traditia budista tibetana — 17min.

>>> PROGRAM ONLINE MEDITATII GHIDATE AICI <<<


  • 1Oschman, J. L., Chevalier, G., & Brown, R. (2015). The effects of grounding (earthing) on inflammation, the immune response, wound healing, and prevention and treatment of chronic inflammatory and autoimmune diseases. Journal of Inflammation Research8, 83.
  • 2Chevalier, G., Sinatra, S. T., Oschman, J. L., Sokal, K., & Sokal, P. (2012). Earthing: health implications of reconnecting the human body to the earth’s surface electrons. Journal of environmental and public health2012.
  • 3R1 = Rinichi 1 [punct acupunctura conectat cu toate celelalte puncte si singurul care atinge pamantului]

 

Scurta Istorie a Fericirii

Pentru că deocamdată nu am găsit articole de specialitate pe această temă, mi-am propus să redactez un articol în care să sintetizez diferite paradigme ale fericirii încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Este captivant să observi cum fericirea capătă atâtea nuanțe diferite în funcție de cultură, de specificul religios și social. Deși o percepem diferit, ea este aceeași pentru toți, indiferent de felul în care o descriem, noi oamenii avem cu siguranță ceva în comun: căutarea Fericirii!

Fericirea în buddhism

Marele lider spiritual Siddhartha Gautama Buddha a conceput fericirea, în primul rând ca eliberare de sub Samsara (n.t. lanțul reîncarnărilor). A înțelege fericirea, presupune deci să știm ce este suferința și cauzele acesteia. Pentru a elucida această problemă, trebuie să ne raportăm la cele patru adevăruri enunțate de Buddha. Pe scurt, suferința este periplul durere-plăcere, constantă pe care omul își menține activitatea constant. Aici apar tendințele evitative față de ceea ce nu ne place sau ne provoacă suferința, dar și aprecierea lucrurilor, persoanelor care ne plac, față de care simțim atracție.  Conform Dhammapadha, o cronică a discursurilor lui Sddhartha Gautama, acesta propune o relație cauzală, unde gândurile generează acțiuni, acțiunile comportamente, o înșiruire de comportamente dă naștere unui destin. Cauzalitatea gând-destin este inevitabilă după cum sugerează Buddha, astfel se acumulează karma, un concept care se traduce simplist prin aforismul ”semeni ceea ce culegi”. Eliberarea de karmă, presupune urmarea unui set specific de reguli numit ”Calea în opt trepte”.

Viziune corectă Înțelepciune
Gândire corectă Înțelepciune
Comunicare corectă Conduită etică
Acțiune corectă Conduită etică
Existență corectă Conduită etică
Efort corect Cultivarea minții
Mindfulness Cultivarea minții
Concentrare Cultivarea minții

Pentru a ajunge la cele mai înalte grade de evoluție spirituală și a dobândi fericirea autentică, necondiționată de factori externi (i.e. Nirvana) trebuie să practicăm meditația, și nu orice tip de meditație, ci vipassana (skt. ”înțelegerea realității obiective”).

Contemplarea corpului
Contemplarea emoțiilor
Contemplarea stărilor de conștiință
Contemplarea fenomenelor minții

Compasiunea (i.e. karuna), este calitatea supremă care presupune empatia și grija față de tot ceea ce există, numai considerarea fiecărei ființe vii ca o parte a unui ecosistem mai mare, înseamnă fericirea autentică.

Fericirea în opinia filosofului Socrate (469-399 î.Hr.)

Conform școlii socratice, ale cărei principii au fost sintetizate în lucrările ”Euthydemus”, ”Symposium” și ”Republica”, fericirea este un obiectiv pe care orice ființă îl posedă în mod natural, iar obținerea ei depinde de efortul depus de fiecare. Conform lui Socrate, fericirea nu depinde de bunurile pe care le posedăm, ci mai degrabă de felul în care acestea sunt folosite, cu alte cuvinte, un om poate fi înstărit material, dar poate face și mult rău, la fel și un om inteligent, își poate folosi în bine aptitudinile, sau nu. Filosofia lui Socrate se interesctează cu cea buddhistă în mai multe puncte precum și prin ideea că omul trebuie să își redirecționeze dorințele de natură fizică în virtuți etice și înțelepciune pentru a deveni fericit, astfel apare interdependența dintre fericire și virtute, care nu pot fi divizate.

Fericirea în filosofia lui Confucius

În ”Analectele lui Confucius”,  sesizăm accentul pus pe ”virtute”, în special pe ”umanitate” și ”studiu”. Confucius, se referă în contextul de față la ”a învăța să mergem pe calea lui Tao”, deci, cultivarea de sine pentru a deveni astfel o ”persoană nobilă”, calitate care nu depinde de ereditate, avere sau alte condiționări.

Pe scurt, Confucius pledează pentru ”bucuria de a face”, de ”a studia”, ”a practica”, deci în acest context, fericirea capătă un sens acțional, energic, spre deosebire de ”omul obișnuit”, care este ignorant și caută validare socială, nu auto-cultivare.

Părerea lui Aristotel despre fericire

În lucrarea marțială ”Etica Nicomahică”, Aristotel suprinde câteva idei foarte originale cu privire la fericire, care devine scopul cel mai important al ființei umane. Intenția lui Aristotel de a  face o distincție clară între fericire și plăcere merită subliniată. Întrucât fericrea este scopul suprem, atunci nu poate fi atinsă decât la sfârșitul vieții, într-o manieră apoteotică, sublimă. Rațiunea este factorul care face posibilă găsirea fericirii, pentru că omul, este un animal rațional. Cultivarea echilibrată unor valori morale precum prietenia, dreptatea, generozitatea sau simțul civic, este un alt pilon al fericirii, alături de cultivarea intelectului.

Conceptul de ”eudaimonia” derivă din filosofia aristoteliană și nu numai, ca fiind o stare de bine activată de satisfacerea unor activități plăcute (e.g. a ieși cu prietenii; a merge la film).

O ierarhie a lumii naturale

Lumea minerală metale, roci, tot ceea ce este ”lipsit de viață”, aflate într-un permanent repaus
Lumea vegetală plante, pomi, copaci, găsesc satisfacția în creștere, înflorire
Lumea animală găsesc plăcerea în activitatea de reproducere, hrană etc.
Lumea umană prin rațiune, omul se distinge de mediul precedent și posedă capacitatea de a lua decizii

Fericirea prin ochii lui Epicur

Una din perspectivele cosmogonice propuse de Epicur a fost atomismul, acesta fiind un pionier al credinței că tot Universul este format din microparticule sferice. Concepția filosofului antic grec se bazează pe teoria hedonistă, conformă căreia, fericirea se traduce prin plăcere. În lucrarea ”Scrisoare către Monoceus” observăm că hedonia, înseamnă a alege să facem lucrurile care ne produc plăcere. Există astfel, două tipuri de dorințe: necesare și mai puțin necesare, cele necesare sunt intrinseci și aduc fericirea, cele mai puțin neceare sunt extrinseci (e.g. bani, mașină) și nu conduc către fericire. Dacă la alți filosofi, scopul suprem uman este găsirea fericirii, în cazul lui Epicur este invers, adică evitarea și absența durerii și suferinței. Deci, obiectivul denumit ”ataraxia” este de fapt o stare neutră de liniște și calm interior. Instrumentul principal prin care omul poate atinge fericirea, este ”contemplarea filosofică”, însă nu trebuie să privim ”ataraxia” ca un fenomen endogen , ci mai degrabă ca unul care depinde și de calitatea societății și mediului înconjurător. Această perspectivă este foarte apropiată și de credințele mele, întrucât convingerea ”ce este înlăuntru este și afară” exprimată excesiv astăzi, nu este foarte reală, adesea oamenii sunt influențați top-down de modele sociale negative și o familie abuzivă.

Toma de Aquino (1224-1274)

Un mare filosof și teolog catolic, canonizat de Biserica Catolică drept unul dintre marii sfinți ai acestei confesiuni, recunoscut în principal pentru lucrarea Summa Theologica care integrează filosofia greacă cu teologia creștină, reieșind astfel una dintre cele mai mari capodopere în materie de dogmatică creștină.

Conform Sf. Toma, există două tipuri de fericire bine delimitate:

Beatitudo iluminare, posibilă doar după moarte prin înțelegerea Divinității
Felicitas laică, posibilă prin exersarea Rațiunii și Valorilor

Valorile pot fi împărțite în două tipuri conform paradigmei filosofice aristoteliene, și respectiv a învățăturilor christice:

Valori aristoteliene înțelepciune, curaj, moderație etc.
Valori creștine credință, speranță și iubire

Zhuangzi despre fericire

Filosoful chinez Zhuanzi tratează fericirea în termenii taoiști, ”Wu Wei”, care se traduce prin ”vid primordial”, o stare nemanifestă din care se consideră că Universul a luat naștere. Wu Wei este pe de altă parte și ”mintea calmă”, ”starea mindfulness” etc. Omul, fiind copia fidelă a naturii, scopul lui este acela de a o reproduce cât mai bine, spre exemplu, metafora apei, care nu opune rezistență, dar erodează un munte. Tehnicile de accesare a stării de ”wu wei”, sunt tehnicile de ”qi gong” sau ”tai chi”. Aviz amatorilor care vor să învețe ”Primordial Tai Chi”, o formă specială de accesare a stării de bine care este în acord cu subiectul nostru. Aceste mișcări provin la origini din yoga indiană și au fost aduse pe tărâmurile orientului îndepărtat de către călugărul Boddhidharma.

John Locke (1632-1704) și fericirea

În lucrarea ”An essay concerning human understading” fericirea este concepută ca o calitate nativă spre care orice om este direcționat prin naștere și deasemenea, motivează fiecare acțiune umană. Antonimul fericirii este ”durerea”, iar sinonimul este ”plăcerea”. Există totodată, ”plăcere falsă”, care produce recompensă pe termen scurt și ”plăcere autentică”, unde gratificarea este de durată. Având în vedere că fiecare persoană prezintă o experiență diferită în legătură cu situațiile aversive sau plăcute, noi cunoaștem cel mai bine metodele prin care o putem obține. La fel, este importantă cultivarea virtuții, în detrimentul ”hedonismului”. Un aspect interesant, este faptul că fundamentul principal al libertății umane este fericirea și urmărirea ei, prin faptul că Dumnezeu a înzestrat omul genetic cu această capacitate.

Fericirea așa cum a fost înțeleasă de V. Frankl (1905-1997)

Supraviețuitor al Holoaustului și autor al cărții ”Omul în căutarea sensului vieții” dar și al ”logoterapiei”, reduce fericirea la nivel de sens individual.

Sens creativ împlinire prin creație, artă, știință, omul poate fi apreciat și recunoscut prin propira operă
Sens experiențial omul pote fi motivat de plăcerea de a experimenta, de a călători, a găsi iubirea, pe Dumnezeu
Sens atitudinal înțelegerea suferinței, tristeții ca un mod de a ajunge la fericire, înțelepciune

Recomand cu căldură cartea lui Viktor Frankl care prezintă experiența sa din lagărele din concentrare, care poate fi pentru orice cititor, o lectură înălțătoare.

William James (1842-1910)

Prin ochii unuia dintre părinții psihologiei, fericirea capătă patru valențe principale, unde James stabilește și o relație cauzală:

Fericirea depinde Alegeri după cum spunea și Shakespeare, nu există bine și rău, ci mintea permite această polaritate, cu toate că realitatea în sine este neutră și confuză
Fericirea depinde Responsabilitate a avea inițiativă și a înfrunta misterul viitorului improbabil, ceea ce necesită ”unitatea de sine”
Fericirea implică ”Și dacă…” viitorul fiind probabil, nu poate fi prezis cu exactitate, de aceea trebuie asumat gradul de risc ale alegerii
Fericirea apare adesea în criza de sens” câteodată cele mai mari tragedii ale vieții dau naștere unei persoane cu totul diferite, întrucât oamenii se pot schimba radical după ce s-au confruntat cu experiențe traumatizante

”În căutarea fericirii” cu Bertrand Russell (1872-1970)

Un personaj ilustru britanic, matematician, logician și filosof, autor al capodoperei ”Principia matematica” și ”În căutarea fericirii” (1930), Russell, aflat pe filiera hedonist-rațională, își începe periplul de cucerire a fericirii prin poezia lui Walt Whitman, tradusă marțial de Mihnea Gheorgiu, pe care o s-o reproduc în cele ce urmează:

”Cred că m-aș întoarce să trăiesc cu animalele,

Sunt atât de placide și sigure de sine,

Stau și mă uit îndelung,

Ele nu-și ies din fire și nu se plâng de soarta lor,

Nu cunosc nopțile albe de veghe și lacrimi pentru păcatele lor, 

Nu-mi fac greață discutând despre datoria lor față de Dumnezeu,

Nici unul nu-i nemulțumit, nici unul nu-i apucat de patima proprietății,

Nici unul nu-ngenunchează în fața celuilalt,

Nici înaintea vreunul strămoș care a trăit cu mii de ani în urmă,

Nici unul de pe fața pământului nu este respectabil, ori mizerabil.”

Deși trebuie să mă situez într-un unghi sceptic față de generalitatea părerilor lui Russell, găsesc totuși interesantă, noțiunea de ”Zest”, de cucerire a fericirii, de lipsă a refugiului compensativ în solitudine și evadarea spre locurile aglomerate, întâlnirile satisfăcătoare cu ceilalți, spre munca făcută cu pasiune și timpul petrecut cu savoare alături de familie. Calitatea de ”Zest” este înnăscută, dobândită prin ereditate, oglindită de similaritatea cu lumea animală, unde ambele lumi devin conexate. Cum? ”Așa cum foamea este relaționată mâncării, așa este ”zest” relaționată vieții!”, asta nu înseamnă cu sațietatea se produce spontan și definitiv, trebuie întreținută constant și urmărită zilnic.

Abraham Maslow și concepția sa despre fericire

Cunoaștem foarte bine astăzi piramida necesităților elaborată de psihologul Abraham Maslow (i.e. nevoi fiziologice, securitate, apartenență, stimă, auto-actualizare), astfel ultima treaptă a piramidei înseamnă și fericirea ultimă. În termeni de auto-actualizare, omul este împlinit din toate punctele de vedere, iar trăirea este de lungă durată. În cartea ”Motivație și personalitate” (1954), putem reflecta asupra cuvintelor dedicate conceptului de om auto-actualizat:

What a man can be, he must be. This need we may call self-actualization…It refers to the desire for self-fulfillment, namely, to the tendency for him to become actualized in what he is potentially. This tendency might be phrased as the desire to become more and more what one is, to become everything that one is capable of becoming. (Maslow, 1954, Motivation and Personality,  p. 93)

Deci, orice om are un potențial latent care trebuie descoperit și exploatat pentru ca acesta să funcționeze în parametrii optimi.

Auto-actualizare moralitate; creativitate; acceptare
Stimă respect; încredere; reușită
Apartenență familie; prieteni; relații
Siguranță proprietate; sănătate
Fiziologie respirație; sex; hrană; excreție

Mihaly Csikszentmihalyi și ”Psihologia stării de flux”

Experiența ”optimă”, denumită și ”Starea de flux” de psihologul ungur născut în anul 1934, care l-a cunoscut în tinerețe și pe Carl Jung, explică felul în care putem atinge starea de flux:

  1. Clarificarea unor obiective cu feed-back imediat
  2. A fi complet implicat în activitate
  3. Orientarea atenției asupra momentului prezent
  4. Experimentarea Bucuriei care provine din activitate
  5. Echilibru abilități-sarcină

 Martin Seligman

Pe bună dreptate, autoritatea nr. 1 în materie de psihologie pozitivă, identifică câteva semnături ale fericirii în comportamentul unei persoane:

  1. Pleasant life: emțoții pozitive în raport cu instanțele temporale: trecut, prezent, viitor;
  2. Good life: folosirea valorilor individuale, a punctelor forte pentru a obține fericirea;
  3. Meaningful life: viață întru sens și semnificație prin exersarea abilităților personale.

Seligman este și autorul formulei fericirii P.E.R.M.A. (Positive emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) care, din perspectiva mea poate reprezinta o strategie care poate fi aplicată la nivel de sine pentru a ajunge la rezultatele dorite.

Cu scuzele de rigoare că nu am menționat și alte teorii, acest articol este menit să fie unul educativ-informativ, care prezintă câteva teorii importante și conceptele lor de bază. Alți autori importanți: Barbara Fredrickson, Ed Diener, Ellen Langer, Angela Lee Duckworth despre care, probabil, voi scrie pe viitor.


Daca iti place ce citesti, te rog sa sustii misiunea mea pe Patreon.com, primesti aici meditatii ghidate, transmisiuni si invataturi audio/video yoga & alchimie, podcast spiritual