Incursiune in Abbidharma (Psihologie Budista): Sūtra Inimii (Partea a III-a)

Sutra inimii [skt. प्रज्ञापारमिताहृदय si 心經 Xīnjīng] este cea mai recitata sutra din Budismul Mahayana 1(Brunnhölzl, 2017). Crearea acestei sutre dateaza undeva in intervalul 300 i.Hr. si 150 d.Hr. Calugarul calator Faxian descria personificarea Prajnaparamita inca de prin 400 d.Hr ca o figura mitologica atropomorfa reprezentata bicolor in alb si galben cu un cap si doua sau mai multe brate executand o mudra care exprima actiunea de a preda (dharmachakra-mudra). Poarta si o rudraksha mala, o sabie pentru a inlatura ignoranta, un fulger (vajra) pentru a exprima vidul, un bol pentru cersit, unde ne lasa sa intelegem ca virtutea renuntarii la material in scopul obtinerii intelepciunii). In buddhismul tantric, ea este consoarta lui Adi-Buddha (primul Buddha).

Denumirea sanskrita este Prajñāpāramitāhṛdaya, cuvant constuit din doua radacini, “prajna” (trad. intelepciune) si “paramita” (trad. perfectiune). In traducere libera Prajñāpāramitā inseamna “inima perfectiunii intelepciunii” si este un concept asociat doctrinei śūnyatā care postuleaza prin cuvintele de mai jos ca natura oricarui fenomen este “vacuitatea“.

“Forma este vid. Vidul este forma.”

Buddha Avalokiteshvara (Buddha al Compasiunii) observand vacuitatea celor 5 skandas (cele 5 agregate existentiale)Acestea sunt: Forma (rūpa),  Sentimente (vedanā),  Intentii (saṅkhāra),  Perceptii (saṃjñā),  Constiinta (vijñāna) iar Prjnaparamita sutra surprinde realitatea intr-un mod direct si nemijlocit, fara atasamente conceptuale in scopul eliberarii (nirvana).

2Iata cele 5 calitati pe care le sesizam la un Boddhisattva care traieste in acord cu Prajnamaramta:

  1. anupalabdhi: lipsa anxietatii
  2. anabhinivesa: non-atasament
  3. aprapti: detasarea de scopuri/obiective
  4. sfideaza gandirea logic-rationala

Prin Sutra inimii intelegem ca totul se reduce la vacuumul primar, ca nu exista nici nastere si nici moarte, nici organe ale simtului, ochi, gura, nas, piele, minte, miros atingere, culoare, niciun inceput si niciun sfarsit al lucrurilor.


  1. Brunnhölzl, Karl (September 29, 2017), The Heart Sutra Will Change You Forever, Lion’s Roar, retrieved August 24, 2019;
  2. Conze, Edward; The Ontology of the Prajnaparamita, Philosophy East and West Vol.3 (1953) PP.117-129, University of Hawaii Press.

Incursiune in Abbidharma (Psihologie Budista): Meta-Fizica unui Dumnezeu Personal (Partea a II-a)

Prin acest articol nu imi doresc sa argumentez necesitatea de a renunta la venerarea unui Dumnezeu personal ci sa explic logica intelegerii unui Dumnezeu antropomorfizat.

Pe cand am calatorit in Balcik am sesizat in capela Gradinii Botanice cateva diferente in iconografia crestina: icoanele bulgaresti ne arata un Iisus mai slav, cu trasaturi asiatice, pe cand cele copte, unul cu trasaturi mai metise. La fel si Cu Buddha sau alte zeitati, religiile in general, nu sunt perfecte, cat perfectibile si nu pot luate mote-a-mote cat interpretate si adaptate la contextul pregresului actual.

Daca multi se intreaba “Oare chiar suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu?” eu consider ca adevarata intrebare este “Oare Dumnezeu este creat dupa chipul si asemanarea noastra?“.

Daca iei in considerare paradigma monoteista asupra Divinitatii, atunci ar trebui sa acorzi valoare de advar urmatoarelor premise:

  • Premisa 1. Dumnezeu este omnipotent (atotputernic)
  • Premisa 2. Dumnezeu este binefacator/milostiv 
  • Premisa 3. Dumnezeu este omniscient (atoatecunoscator)
  • Premisa 4. Dumnezeu este perfect
  • Premisa 5. Dumnezeu este este viu si poseda corp uman

Premisele 1-3. Dumnezeu este atotputernic, este bun si se opune raului despre existenta caruia are cunostinta, cu toate acestea raul continua sa existe indiferent de aceste atribute.

Premisele 4, 5. Dumnezeu este perfect si viu. Si totusi, prin definitie orice este viu este impermanent, supus schimbarii. Mai mult, ceea ce este schimbator este prin natura lui imperfect.

Reprezentare matematica

D = Dumnezeu; V = Viu; P = Perfect.

  1. D = V [Dumnezeu este Viu]
  2. D = P [Dumnezeu este Perfect]
  3. A ≠ P [Viul nu este Perfect]

Lipsa logicii acestei perfectiuni provine din inegalitatea lui V si P, care deriva din egalitatea D/V si D/P. In folosfia predata de Siddhartha Gautama nu regasim conceptul de Dumnezeu si nici de Sine. Mai mult decat atat, Buddha ne argumenteaza faptul ca nu ar trebui sa ne bazam pe un Dumnezeu exterior pentru a atinge Nirvana. El considera venerarea zeitatilor o manifestare a “Maya” [iluzia realitatii].  De fapt, buddhismul in esenta reneaga orice forma de venerare, Buddha insusi s-a deprivat de calitatea de a fi considerat Zeu.

Nimic nu este ABSOLUT, totul este RELATIV cu exceptia ADEVARULUI [care poate fi relativizat] care este acelasi pentru toti doar ca prin CUNOASTERE accesam diferite unghiuri si dioptrii de explorare.


Incursiune in Abbidharma: Natura Suferintei in Psihologia Budista (Partea I)

Mi-am dat teza de licenta in psihologie facand un studiu comparativ intre persoanele care practica meditatia mindfulness/vipassana si cele care inca nu au aceasta aplecare. Am observat cu uimire ca practicantii meditatiei mindfulness erau mai prosperi, manifestau mai multe emotii pozitive si erau mai impliniti. Asa am inceput studiul Abbidharma, psihologia budista. Iata o introducere in cele ce urmeaza.


Invatatura centrala budista se sprijina pe conceptul de suferinta [dukkha] care se manifesta mult mai amplu in acest context decat intelegem noi in general:

TIP SUFERINTAEXPLICATIE
Dukkha-dukkhasuferinta care provine din suferinta. Discomfort fizic, emotional, durere;
Viparinama-dukkha:suferinta care provine din schimbare;
Sankhara-dukkha:suferinta existentiala.
  1. Suferinta care provine din suferinta: este cauzata de suferinte si traume atat psihologice cat si fizice, imbatranirea, moartea si stresul cauzat de aspectele nefavorabile cu care te confrunti in experienta ta de viata;
  2. Suferinta produsa de schimbare: totul se schimba si nimic nu se mai intoarce in forma initiala. Este o lege imuabila a Universului care pulseaza si traieste. Viata presupune schimbarii si este important sa invatam sa ne adaptam impermanentei realitatii interne si externe, relatiilor care vin si pleaca, fluctuatiilor prosperitatii si abundentei in viata noastra;
  3. Suferinta conditional-experientiala: la acest capitol intra insatisfactia cauzata de schimbarea perpetua. TOTUL se misca doar ca mintea se ataseaza de fenomene ale realitatii si le ia ca repere fundamentale ale vietii;

Intr-un sens restrictiv, suferinta are legatura cu acea cautare umana a fericirii efemere bazata pe atasamente ale suferintei si impermanentei, astfel cautam de nenumarate ori acelasi lucru si avem impresia ca ne invartim intr-un cerc nesfarsit. Acest cerc, este de fapt roata “Samsarei“, ciclului nesfarsit al reincarnarii.

Iata o formula matematica enuntata de catre budistul specialist in abbidharma (i.e. psihologie budista) U Kyaw Min, descrisa in videoclipul de mai jos:

NOTA PERSONALA: prin aceasta formula putem realiza si eficienta minimalismului nu doar in ce priveste posesiunile materiale, ci si gandurile si actiunile intreprinse. Cu cat cauti mai putin, cu atat gradul de implinire creste mai mult.

Un intelept face mai mult cu mai putin efort. Se multumeste cu mai putin si acorda mai multa atentie existentei in sensul ei profund.

Inclusiv iluminarea se refera la o stare de plenitudine, de fericire deplina pe care adeptul o obtine in lipsa setei de dorinte pe care egoul o are in contrast cu sentimentul de pesimism atribuit acestei filosofii de viata. Invatatorul buddhist Shinzen Young ia in considerare o reprezentare matematica a acestui subiect:

S = D x R

  • unde S (suferinta)
  • D (durere) si
  • R (rezistenta).

Altfel spus, nu este obiectivul tau acela de a nu fi supus durerii, durerea este obligatorie, suferinta optionala, ci de a te elibera de rezistenta pe care i-o opui. Durerea apare negresit, trecem mereu prin despartiri, pierderi, esecuri, conflicte si obstacole, viata insasi ne supune unor teste, durerea exista, suferinta apare atunci cand opunem rezistenta durerii resimtite.

Reprezentare algebrica:

  • Alege nivelul durerii pe care o simti pe o scala de la 0 la 1o0
  • Sa presupunem ca ai ales 40
  • Care este nivelul de rezistenta pe care il opui? (tot pe o scala de la 0 la 100) – sa presupunem ca alegi 60
  • Acum sa calculam: 40 (durere) x 60 (rezistenta la durere) = 2400 (nivel de suferinta)

Aceasta formula este valabila pentru ca nu luam in considerare:

40 x 0 = 0 suferinta

Cu alte cuvinte: “durerea exista oricum, suferinta este o alegere.

Am incarcat pe Patreon o serie de lecturi si meditatii ghidate care ne ajuta sa ne eliberam efectiv de rezistente si tensiuni. Sustine munca mea acolo si bucura-te de creatiile mele.

Citeste cartea mea:



Cele 12 legaminte ale lui Buddha al Medicinei (Bhaiṣajyaguru)

Bhaiṣajyaguru (“Rege si Maestrul al Luminii din Lapis Lazuli“) [skt. भैषज्यराज; chin. 药王 yào wáng; “regele medicinii”] este unul dintre boddhisattvas care trasmite dharma mai departe in urma trecerii in nefiinta a lui Buddha Sakya-muni despre care se mentioneaza ca a avut o activitatate orientata spre vindecare dealungul a numeroase reincarnari. Este un avatar al puterii extraordinare de vindecare a lui Buddha.

Aceasta mantra nu numai ca are efecte curative la nivelul mintii, trupului si sufletului, dar iti daruieste puterea de a emana puterile vindecatoare in jurul tau, asupra celorlalti.

Maestrii budisti recomanda doua remedii in perioade de stress si suferinta:

  1. Meditatie [vipassana; zazen; mindfulness; bazata pe interiorizare];
  2. Mantra lui Buddha al Medicinei.

Tayata Om Bhekandze Bekhandze Maha Bhekandze Bhekandze          Randza Sumungate Soha

Nota: Mantrele sunt extrem de puternice dar insotite de vizualizarea lui Buddha al Medicinii (albastru) inconjurat de Mantra lui care radiaza de lumina Lapis Lazuli, efectele sunt mult mai puternice

 

Inainte sa atinga iluminarea suprema, Bhaiṣajya-guru-vaiḍūrya-prabhā-rāja face 12 legaminte care sunt legate strans de cele 12 silabe ale numelui sau:


  1. Bhai

Fagaduiesc ca trupul meu sa straluceasca precum razele stralucitoare ale luminii, pe aceasta lume infinita si fara de margine, sa scalde toate fiintele si sa renunte la ignoranta si grijile lor prin invataturile mele. Fie ca toate fiintele sa fie ca mine, cu o prezenta si un character de nestramutat, integrii in minte si in suflet si sa atinga iluminarea intr-un final, asemeni lui Buddha.

      2. Ṣa

Fagaduiesc ca trupul meu sa fie precum cristalul, pur si fara gresala, radiind raze de lumina splendida in fiecare colt al lumii, luminand…. si iluminand toate fiintele cu intelepciune. Cu bincuvantari si compasiune, fie ca toate fiintele sa isi intareasca puterea spiritual, energia fizica astfel incat sa isi implineasca visele sis a paseasca pe drumul corect.

  3. Jya

Fagaduiesc ca eu sa daruiesc prin intelepciune nemarginita tuturor fiintelor si cat imi sta in putinta, intr-un mod inepuizabil acele resurse de care au nevoie pentru a le elibera de suferinta si vinovatia care deriva din dorinta matriala. Imbracaminte, hrana, adapost si calatorie, sunt esentiale si sa fie utilizate cu intelepciune. Tot ce ramane in afara consumului propriu sa fie folosit cu generozitate si impartasit cu comunitatea ca sa traim in armonie, impreuna.

    4. Gu

  Fagaduiesc ca voi indruma pe aceia care s-au ratacit inapoi la calea corecta. Sa fie indreptati si intorsi inapoi la calea de iluminare a lui Buddha.

    5. Ru

Fagaduiesc sa imputernicesc fiecare fiinta vie sa vada preceptele puritatii spirituale si conduitei morale. Daca va exista vreo recidiva sau vreo incalcare a acestor principii, cu regret prodund si promitand schimbarea cu rugaciune puternica si cu credinta in Buddha, ei ar putea primi razele iertarii spre recuperarea moralitatii si puritatii pierdute.

    6. Vai

Cer ca toate fiintele care poarta suferinte fizice sau sunt bolnave de orice afectiune, sa fie binecuvantate cu sanatate, in planul fizic si mental. Toti cei care vor aduce omagii cu credinta lui Buddha vor fi binecuvantati.

      7. Ḍū

Fagaduiesc sa eliberez toata durerea si saracia de la cel bolnav si sarac. Bolnavul vindecat, cel neajutarat, ajutat, cel sarac, asistat.

     8. Rya

 Fagaduiesc sa sustin femeile care trec prin suferinta si agresiuni, care se afla in cautarea schimbarii barbatilor din viata lor. Auzindu-mi numele, prin omagiu si rugaciune, dorintele sa li se implineasca sis a atinga starea de Buddha.

     9. Pra

Fagaduiesc sa alin suferinta tuturor fiintelor de gandurile negative si de controlul pe care il exercita asupra lor. Am sa le conduc pe calea luminii prin dreptate si onoare ca sa paseasca pe calea lui Buddha.

     10.Bhā

Fagaduiesc sa salvez prizonierii care s-au izbavit cu adevarat si pe cei care sunt victime ale dezastrelor naturale. Cei sinceri vor fi binecuvantati de puterile mele supreme si vor fi eliberati de suferinta.

        11. Rā

Fagaduiesc sa ii salvez pe cei flamanzi si pe cei care comit crime pentru a-si procura hrana. Daca imi aud numele si cu credinta isi doresc, ii voi conduce catre avantajele Dharmei si voi favoriza cu hrana buna si eventual, cu o viata fericita si liniste.

          12. Ja

Fagaduiesc sa ii salvez pe cei ce sufera de saracie, intepati de tantari, viespi ziua si noaptea. Daca aud numele meu, isi doresc cu sinceritate si practica Dharma pentru a-si capata meritele, ei vor fi vrednici de dorintele lor.


“… acestea sunt cele 12 sublime si minunate legaminte pe care cel Onorat, Bhaiṣajya-guru-vaiḍūrya-prabhā-rāja […] le-a facut in timp ce cultiva iluminarea.”

Bhaiṣajya-guru-vaiḍūrya-prabhā-rāja

Recita numele lui Sfant pentru binele tuturor fiintelor constiente.

Din ”Sutra Maestrul Vindecarii”.