De 7 Ori Mindfulness

În Occident, cea mai mare autoritate în domeniul mindfulness în rândul oamenilor de știință este cu siguranță din punctul meu de vedere Jon Kabat-Zinn, autorul sistemului de Reducere a Stress-ului prin Mindfulness (i.e. MBSR) căruia îi ofer creditele pentru următoarele 7 elemente esențiale pe care le întâlnim în practica de zi cu zi:

Non-judecată  în mindfulness nu abordăm critic experiența, nu contestăm și nu ne separăm de stimulii care ne deranjează, în schimb, vom accesa Eul nostru observațional;
Non-rezistență a fii tu însuți, la ideea aceasta se rezumă non-rezistența. Fii una cu trupul, mintea și sufletul tău. meditația dacă ar avea un scop, ar fi să reveleze sinele real, pe care paradoxal, deja îl posedăm, este o tehnică, dar transcende tehnica întrucât se poate spune că este metoda de ”a face nimic”;
Acceptare viața poate fi trăită pe deplin numai atunci când acceptăm pe deplin experiențele și momentele pe care ni le oferă;
Detașare a fi detașat înseamnă a lăsa deoparte credințele, așteptările, grijile și problemele;
Mintea începătorului ”în mintea începătorului, posibilitățile sunt nelimitate, dar în mintea celui experimentat, posibilitățile sunt limitate” (Shunryu Suzuki)
Răbdare toate lucrurile se întâmplă la timpul lor, nu aștepta un moment viitor să îți rezolve problemele, lasă mintea să trăiască bucuria prezentului;
Încredere în tine însuți, în ceea ce simți, în intuiția ta, mindfulness nu este intelectualizare, este observație;

Aceste 7 criterii sunt importante pentru practica de zi cu zi și trebuiesc luate în seamă. Deasemenea, recomand a se citi acest articol mai des înainte de practică pentru ca noțiunile să fie bine digerate.

Meditația pare un lucru simplu, care devine odată cu practica un lucru destul de complicat și de cele mai multe ori noi suntem cei care complicăm situația. Existența mai multor metode de meditație ne derutează și ne propunem să facem o tehnică, ba alta, ba alta de care a auzit un prieten, uitând în cele din urmă esența: ”Mindfulness înseamnă să permiți să se întâmple!”… Ține minte, mindfulness înseamnă doar să lași să se întâmple.


În momentul în care decidem să medităm trebuie să luăm în considerare următoarul traseu experiențial:

  1. Respiră. Devino conștient de respirația ta, de felul în care aerul pătrunde prin nări înlăuntrul corpului; respirația se poate observa la nivelul nărilor sau al abdomenului, la procesul de mișcare al acestuia;
  2. Conștientizează ceea ce gândești. Dacă lași gândurile să te năpădească, în scurt timp vei renunța la meditație, te asigur, sau chiar mai ciudat, vei reveni frustrat și anxios. Motivul pentru care s-a întâmplat asta este acela că nu ai fost atent să observi gândurile și acestea au prins mai multă forță până ce te-au copleșit cu viteza și intensitatea lor. Așadar, atenția se confundă cu conștientizarea în meditație pentru că numai așa vei trece în revistă toate gândurile tale, le vei monitoriza pe toate fără a le judeca, până se vor dizolva și te vor lăsa în pace.

Deasemenea ia aminte la cele 3 aspecte ale mindfulness:

Intenția este motivația pe care o ai de a practica meditația, adică ceea ce te ajută mindfulness-ul să obții (e.g. o stare mai bună, relaxare, atenție crescută la examene, mai puțin stress etc.);
Atenția se referă la a acorda atenție eperiențelor tale atât interioare cât și exterioare deși în anumite situații meditative statice, vei acorda atenție doar celor interioare iar alte dăți, când vei observa un peisaj, doar celor exterioare, sau le vei alterna după preferință… nu te complica!
Atitudinea există o atitudine specială pe care trebuie să o ai în timp ce practici și se referă la cele 7 elemente pe care ți le-am descris mai sus. Un alt element foarte, foarte important este generozitatea, sau manifestarea compasiunii față de tine însuți, de ceilalți.

Nu uita să împarți cu prietenii tăi articolul (în cazul în care ți-a plăcut) și te aștept la un seminar mindfulness unde poți învăța meditația mindfulness în toate expresiile ei dar și modul în care poate fi aplicată eficient în relații, la serviciu sau în dezvoltarea ta personală!

 

Meditatia Budista Mettā, a “Bunatatii Iubitoare”

Maitrī (SanskritPalimettā) inseamna bunavointa, bunatate iubitoare, prietenie, interes activ pentru ceilalti, generozitate.

In buddhism apare conceptul de Brahmavihara, cele patru atitudini nobile care purifica mintea, “metta” este prima dintre acestea.  Este deasemenea una dintre cele zece Pāramīs ale scolii budiste Theravādiene.  O forma arhi-cunoscuta de meditatie in lumea budismului este mettā bhāvanā, cunoscuta si ca meditatia compasiunii. In traditie, conceptul de metta este dezbatut in “Metta Sutta”, doua discursuri ale lui Buddha regasite in Canonul Pali.

Mai jos sunt descrise opusele “metta“. Acestea sunt:

  • Inamic distal = ura, rea-vointa
  • Inamic proximal = lacomie

Meditatia metta este axata pe dezvoltarea calitatilor inimii. Sunt doua mari abordari:

  1. abordarea care vizeaza compasiunea => focusarea pe “eliberarea de suferinta”
  2. abordarea care vizeaza bunatatea-iubitoare => focusare pe “a dori fericirea fiintelor”

Initial, practicantul se va focusa pe sine si va creste gradual deschiderea, spre cei dragi, spre ceilalti dar si spre intreg universul.

O metaanaliza condusa de Zeng X., Chiu, C.P. et. al sustine ca focusarea pe bunatate iubitoare ar avea efecte mai benefice decat axarea pe calitatea compasiunii.

Efectele aferente meditatiei metta, in acord cu textele sacre ale Canonului Pali sunt:

  • un somn mai bun si fara cosmaruri, o trezire mai blanda
  • prezenta benefica si indragita de fiintele umane si non-umane
  • protectie divina
  • mintea capata mai lesne abilitatea de a se concentra

Mai jos am adaugat o versiune a acestei minunate meditatii pe care o poti consulta zilnic in practica ta. Accesand linkul o poti descarca in telefonul mobil si o poti asculta oriune, oricand.

 

 

 

 


Zeng, X., Chiu, C. P., Wang, R., Oei, T. P., & Leung, F. Y. (2015). The effect of loving-kindness meditation on positive emotions: a meta-analytic review. Frontiers in psychology6, 1693.